FAMILIA DEMODECIDAE – Caracteristici si combatere

Demodex folliculorum – Servicii de dezinsectie si combatere
Demodex folliculorum (Simon, 1842). Acest acarian parazit trăiește, așa cum arată și numele, în foliculii piloși ai pielii. Corpul său, turtit dorsoventral, este alungit, vermiform (fig. Ic). Măsoară în lungime 350 — 400 p o lățime de 40—45p. Privit pe fața ventrală dă impresia că posedă două regiuni distincte : una anterioară, care ar fi cefalotoracele și care ar cuprinde cam o treime din lungimea lui, și una posterioară („abdomenul”) de lungime variabilă, putînd depăși de două ori lungimea porțiunii anterioare. întreaga porțiune posterioară e brăzdată de o striație transversală foarte strînsă delimitînd inele foarte înguste. Privit însă pe fața dorsală, aspectul striației transversale abdominale e deosebit, întrucît pe fața dorsală striațiile depășesc „abdomenul” și trec și pe cefalotorace pînă ia nivelul celei de a 3-a perechi de picioare. Ceva mai mult, în regiunea anterioară ele își schimbă orientarea și, în loc de a rămîne strict transversale, iau o direcție curbiliniară cu concavitatea dirijată anterior, delimitînd în concavitatea lor o zonă nestriată mai mult sau mai puțin alungită situată median anteroposterior. Pe de altă parte, privite cu atenție la o mărire puternică a microscopului ne dăm seama că aceste striațiuni — cu deosebire în această regiune dorsală anterioară — nu corespund unei inelații reale ci reprezintă doar simple repliuri tegumentare ornamentale adesea întrerupte neregulat.
Structura aparatului bucal
Aparatul bucal se găsește terminal anterior. El este constituit din următoarele piese : două maxile străjuite lateral de palpi maxilari, situate pe un plan inferior (deci mai ventral) și două mandibule situate pe un plan superior (deci mai dorsal). întregul complex bucal este protejat dorsal de un repliu membranos (camerostomul) care îl acoperă în mare parte.
Cele 4 perechi de picioare sînt situate pe fața ventrală a cefaloto­racelui, adică a treimii anterioare a parazitului, în dreptul epimeritelor respective, care constituie ca un „gril” costal. Fiecare picior e format din 3 articole și se termină cu cîte două gheare ușor neegale între ele. Ghea­rele prezintă o dințătură secundară care le dă aspectul unor piepteni.
Ciclul evolutiv al Demodex folliculorum
în cursul evoluției sale, parazitul trece prin faza de ou, larvă apodă, larvă hexapodă, larvă octopodă, nimfă octopodă și adult. Frangoise Fuss arată că la Demodex folliculorum există și posibilitatea unei viviparități, larva apodă putîndu-se dezvolta chiar în abdomenul femelei și fiind eli­minată ca atare. Se pare de altfel că trecerea de la ou la larva apodă nu se realizează prin ecloziune, ci printr-o modificare treptată a oului, care se alungește și se transformă cu totul în larva apodă, lipsită nu numai de picioare, dar și de aparat bucal (F. Fuss). Curînd se vor dezvolta pe această larvă picioarele (3 perechi) sub forma unor simple papile dințate „în fierăstrău” pe una din laturi și prezentînd la capăt un spin ascuțit. în același timp apar pe larvă și formațiile care vor deveni epimeritele. Aparatul bucal se formează si se perfecționează cu încetul, luînd tot mai mult înfățișarea definitivă. încep să apară și striațiile abdominale. în sfîrșit, pe această larvă apare și cea de-a 4-a pereche de picioare, care va transforma larva hexapodă în larvă octopodă.
Toate modificările de mai sus se realizează treptat, prin creștere continuă, dar fără existența de năpîrliri care să se interpună între diferi­tele stadii de creștere. Prima năpîrlire se produce doar la trecerea de la larva octopodă la nimfa octopodă. După această năpîrlire, parazitul apare complet dezvoltat, în afara aparatului sexual. Dar nici pentru realizarea acestuia nu este necesară o nouă năpîrlire.
Habitat, specii și gazde
Habitat, varietăți și specii. Demodex folliculorum trăiește în foliculii piloși ai omului, la rădăcina firelor de păr, hrănindu-se cu sebumul produs de glandele sebacee. La fel, se pot găsi demodecși în foliculii piloși de la diverse animale domestice sau sălbatice. De cele mai multe ori, aceștia au căpătat nume de specie deosebite, în raport cu gazda respectivă (Demo­dex canis, D. cati, D. suis etc.). Autorii nu sînt însă de acord dacă e vorba în adevăr de specii distincte sau de simple varietăți. încercarea de a trece un demodex de la o specie-gazdă la altă specie nu reușește întotdeauna (R. Blanchard).
Pentru moment se poate spune doar că, pe baza morfologiei sale, dintre demodecșii paraziți ai diferitelor animale domestice, cel mai îndreptățit a fi considerat ca specie independentă este acela de la porc datorită dezvoltării particulare a lățimii sale, ceea ce îi conferă asemănarea cu o frunză (Demodex phylloides). Demodexul de la bovidee e mai apropiat ca formă de acela de la porc decît de acela întîlnit la om.
Z. H. Akbulatova propune scindarea speciei umane în două varietăți: brevis (mai scurt) și longus (mai alungit).
Rol patogen și asocierea cu alte infecții
Demodex folliculorum a fost acuzat de a introduce în piele microorganisme patogene, precum virusul trahomului sau bacilii Hansen. A. Borrel l-a găsit în numeroase secțiuni cutanate din cazuri de epiteliom al sânului, suspectîndu-l ca agent iritant sau ca vector pentru un virus încă neidentificat.
Parazitul este întâlnit adesea împreună cu stafilococul alb, fie ca sursă directă de nutriție, fie pentru că bacteriile transformă acizii grași în compuși ușor asimilabili de acarian.
Dificultățile create în drenajul sebumului duc la formarea de comedoane, acnei sau alte leziuni seboreice. Demodex poate fi găsit chiar și în pielea aparent sănătoasă prin simpla presare a acesteia, în special în zona nasului și a șanțului nazogenian.
De asemenea, se regăsește în cerumen și în foliculii ciliari ai pleoapelor.
Manifestări clinice și afecțiuni asociate
Rolul patogen al demodecșilor este controversat. Unii autori consideră că nu au importanță clinică, în timp ce alții îi implică în acnee, hiperpigmentări, hiperkeratoze, epitelioame sau cancere.
Demodex poate produce la persoane în vârstă o formă particulară de blefarită, caracterizată prin cruste fine, prurit și proliferare epitelială la baza genelor. Aceasta poate duce la căderea genelor, conjunctivite și dermatite marginale.
Inflamațiile glandelor meibomiene (meibomite) și chalazionul pot apărea prin suprainfectare cu stafilococ alb.
Demodex și afecțiuni grave investigate
Demodex folliculorum a fost incriminat de către A. Borrel ca potențial agent implicat în tumori canceroase sau chiar în transmiterea leprei, bacilii Hansen fiind identificați pe suprafața unor paraziți.
Au fost raportate cazuri de pigmentații atipice ale feței asociate cu prezența demodecșilor, în special în jurul gurii, pe obraji și gât, unde secrețiile lor ar putea explica schimbările cutanate.
Prevalență și observații epidemiologice
Gruby l-a găsit la Paris la 66% dintre indivizii examinați, iar Laboulbene la o treime dintre subiecți. Prevalența crește odată cu vârsta.
La câini, demodexul canin provoacă „rîia demodecică”, o afecțiune gravă, adesea fatală. La porc, D. phylloides poate cauza acnee pustuloasă.

Dezinsectia chimica

Dezinsectia se realizeaza prin aplicarea unor biocide speciale, omologate special pentru combaterea acestui tip de parazit.
In spatii interioare se realizeaza prin pulverizare reziduala cu pompe de joasa presiune.
In spatii exterioare se realizeaza atat prin pulverizare reziduala cat si prin pulverizare LV cu atomizoare de mare putere atat pe alei, pereti cat si in vegetatie.